Descifrarea perturbării zilnice a tusei: rolul ambroxolului în recuperarea pacientului și în calitatea vieții

Într-un studiu transversal prospectiv, au fost înregistrați 101 pacienți englezi cu o vârstă medie de 54,9 ± 15,2 ani și tuse cronică [1]. Obiectivul principal a fost de a evalua impactul tusei cronice asupra rezultatelor raportate de pacient folosind patru metode validate. Perspectiva pacientului evaluată pe 5 dimensiuni, 5 niveluri (EQ-5D-5L) EuroQoL a evaluat cu privire la mobilitate, auto-îngrijire, activități obișnuite, durere/disconfort și anxietate/depresie. EQ-5D-VAS (Scală vizuală analogă) este o scară de la 0 la 100 pe care pacienților li se cere să-și indice starea generală de sănătate. Chestionarul Leicester privind tusea (LCQ) a evaluat impactul tusei asupra calității vieții, iar Scala de productivitate a muncii și afectare a activității (WPAI) a abordat rezultatele legate de productivitatea și activitatea pacientului. În populația studiată, scorul general EQ-5D și scorul mediu EQ-5D VAS au fost 0,7 și 68,3, comparativ cu un scor de 0,8 și 81,7 în populația generală din Regatul Unit cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani, în concordanță cu vârsta medie din acest studiu. În mod special, elementele individuale ale LCQ cu cea mai mare povară raportată au inclus factori psihologici (jenă; frustrare; dezamăgire; îngrijorări cu privire la ceea ce cred alți oameni) și factori sociali (enervant(ă) pentru partener, familie și prieteni; conversații întrerupte; interferează cu plăcerea generală de a trăi). În ceea ce privește domeniul fizic, accesele frecvente de tuse, somnul perturbat și producția de spută au fost raportate ca fiind perturbatoare cel puțin o parte din timp de către majoritatea respondenților. WPAI a dezvăluit că procentul de timp de lucru pierdut din cauza tusei cronice a participanților (absenteism) a fost de 4,5 % (±14,5), iar procentul de deficiențe în timpul lucrului (prezenteism) experimentat din cauza tusei cronice a participanților a fost de 27,6 % (±23,6). Pierderea totală a productivității muncii din cauza tusei cronice a fost de 30,3 % (±24,5). Pacienții se așteaptă la un tratament pentru tuse pentru a preveni agravarea tusei lor (51 %), pentru a le îmbunătăți calitatea somnului (49 %) și pentru a-și îmbunătăți mai rapid simptomele de tuse (49 %).

Ambroxol este recomandat în ghidul Societății Germane de Pneumologie și Medicină Respiratorie pentru diagnosticarea și tratarea pacienților adulți cu tuse pentru a scurta durata tusei acute și subacute și a reduce intensitatea acesteia [2].

A fost efectuată o analiză post-hoc a datelor nepublicate pentru a evalua timpul de recuperare în urma tusei cronice [3]. Obiectivul principal al studiului nepublicat a fost de a evalua dacă creșterea dozei de ambroxol la 120 mg/zi ar îmbunătăți bronșita obstructivă cronică neinfectată. Pacienții au fost tratați aleatoriu cu 60 mg/zi de ambroxol (N=14), 120 mg/zi de ambroxol (N=13) sau cu placebo (N=14). Ambroxol în cantitate de până la 120 mg/zi este recomandat adulților și copiilor peste 12 ani pentru tratarea tulburărilor acute ale tractului respirator și pentru tratamentul inițial al afecțiunilor cronice timp de până la 14 zile. Tratamentul a durat de la 7 până la 22 de zile (în medie: 11,6 zile). Timpul de recuperare a fost definit ca prima dată când apare o absență a tusei și rămâne până la sfârșitul studiului. În ceea ce privește tusea „în timpul zilei”, 21 % și 42 % dintre pacienții tratați cu ambroxol în doze de 60 mg și respectiv 120 mg au avut o tuse care a durat mai puțin de 12 zile, în timp ce niciunul dintre pacienți nu și-a revenit mai devreme de 12 zile în grupul placebo. Pacienții tratați cu ambroxol în doze de 60 mg și 120 mg au șanse de 8 (interval de încredere 1,28–50,04) și de 22 (3,08–157,34) de ori mai mari de a se recupera în urma tusei „în timpul zilei” comparativ cu placebo (p = 0,0262 și 0,0021). Timpul mediu de recuperare a fost semnificativ mai scurt în grupul cu doză mai mare de ambroxol în timpul zilei (p = 0,0014 față de placebo). Efectul este mai pronunțat pentru tusea pe timp de noapte, unde 54 % și 58 % dintre pacienții tratați cu ambroxol în doze de 60 mg și respectiv 120 mg s-au recuperat în urma tusei mai devreme de 12 zile, comparativ cu 9 % pentru grupul placebo. Pacienții tratați cu ambroxol în doze de 60 mg și 120 mg au șanse de 12 (1,58–91,08) și de 13 (1,80–101,12) ori mai mari de a avea o recuperare în urma tusei „pe timpul nopții” comparativ cu grupul placebo (p = 0,0163 și 0,0113). Rezultatele au demonstrat o reducere semnificativă a timpului mediu de recuperare în urma tusei pe timp de noapte cu patru zile pentru ambroxol în doze de 60 mg și 120 mg, comparativ cu placebo (p = 0,0303, 0,0215). Nu au fost găsite diferențe semnificative între ambroxol de 60 mg și 120 mg. Se știe că Ambroxol este activ la ambele doze și nu era de așteptat o diferență majoră în timpul de recuperare, deoarece studiul nu a fost conceput pentru a evalua în principal acest obiectiv, ci îmbunătățirea generală a simptomelor. 

Într-un studiu dublu-orb, cu grupuri paralele, 60 de pacienți cu boală respiratorie acută sau obstructivă au fost tratați cu ambroxol (120 mg/zi, N=30) sau un placebo (N=30) timp de 10 zile. Severitatea medie auto-raportată a tusei pacienților a fost redusă semnificativ după trei zile de tratament cu ambroxol, comparativ cu placebo (p < 0,05). O severitate a tusei gradată la 2 (moderată, persistentă ziua și netulburată noaptea) a fost atinsă după trei zile de tratament cu ambroxol și după mai mult de șase zile în grupul placebo (Fig. 1) [4].

Șase sute șaptezeci și șase de pacienți cu bronșită acută au fost înregistrați într-un studiu multicentric, randomizat, dublu-orb, controlat cu placebo, cu grupuri paralele [5] și tratați cu ambroxol (N=163), un antibiotic (N=171), un produs fitofarmaceutic (N=170) sau cu placebo (N=172) timp de două săptămâni. În mod special, pacienții au primit 90 mg/zi de ambroxol în primele trei zile și 60 mg în următoarele unsprezece zile. Rata de răspuns la tratament evaluată de medici a fost semnificativ mai mare la ambroxol (89,6 %; 95 % IÎ 83,8-93,8) comparativ cu grupul placebo (77,3 %; 95 % IÎ 70,3-83,4; p <0,05) după 7±2 zile. 50 % dintre pacienți au prezentat absența tusei în timpul zilei după 14 zile de tratament cu ambroxol. Acest nivel de recuperare în urma tusei nu a fost niciodată atins în grupul placebo. 40 % dintre pacienți au prezentat absența tusei pe timp de noapte după cinci zile de tratament cu ambroxol și după aproape șapte zile de tratament cu placebo. 50 % dintre pacienți au prezentat absența tusei pe timp de noapte după șapte zile de tratament cu ambroxol și după douăsprezece zile de tratament cu placebo (Fig. 2A). Orice îmbunătățire a tusei pe timp de noapte este în concordanță cu o calitate îmbunătățită a somnului. Studiul a arătat, de asemenea, o îmbunătățire a calității vieții legată de boală. 40 % dintre pacienți au avut o stare bună sau foarte bună după șase până la șapte zile de tratament cu ambroxol, în timp ce grupul placebo nu a obținut un rezultat comparabil mai devreme de zece zile de tratament (Fig. 2B).

Nouă sute șaizeci și cinci de subiecți cu infecții acute ale tractului respirator tratați cu ambroxol (capsule cu eliberare prelungită, sirop pentru adulți, sirop pentru copii sau pastile moi) au fost înregistrați într-un sondaj de farmacie [6]. 60,2 % pacienți au început tratamentul în primele două zile de tuse și durata medie a tratamentului a fost de 4,3 zile (±0,9 zile). Tratarea cu oricare dintre cele patru formule a îmbunătățit nu numai simptomul de tuse, ci și impactul general asupra calității vieții. Procentul de pacienți care se confruntă cu afectarea completă și cea mai mare dificultate de adormire a scăzut de la 70 % la momentul inițial la mai puțin de 20 % după tratament. Procentul de pacienți care nu au experimentat epuizare, nicio afectare a concentrării și nicio afectare în îndeplinirea sarcinilor zilnice a crescut de la aproximativ 3 %, 15 % și, respectiv, 20 % la momentul inițial la 55 %, 75 % și 80 % după tratamentul cu ambroxol (Fig. 3). 

Pacienții cu bronșită cronică au fost înregistrați într-un studiu multicentric dublu-orb, controlat cu placebo și au fost tratați cu ambroxol (75 mg/zi, N=86) sau placebo (N=87) timp de 24 de luni [7]. Importanța personală și economică a tratamentului s-a reflectat într-o reducere cu 32 % a numărului total de zile de incapacitate de muncă din cauza bronșitei cronice, comparativ cu placebo (placebo: 1789 zile, verum 1216 zile; p < 0,01). Raportat la o lună, aceasta a însemnat o medie de 74,5 zile lucrătoare pierdute la cei 87 de pacienți din grupul placebo, comparativ cu 50,6 zile pentru cei 86 de pacienți tratați cu ambroxol (p < 0,01). 

Datele recente evidențiază povara tusei asupra calității vieții pacienților și ilustrează așteptările actuale ale pacienților cu privire la beneficiile tratamentului. Având în vedere aceste nevoi, au fost revizuite datele existente cu privire la cunoscutul agent mucoactiv ambroxol. În general, studiile au demonstrat că ambroxolul scurtează durata tusei cu câteva zile în comparație cu placebo, scade severitatea tusei și îmbunătățește calitatea vieții, în special în ceea ce privește calitatea mai bună a somnului, rezultând o mai bună capacitate de a îndeplini sarcinile zilnice în ziua următoare. Este important de reținut că, deși datele existente oferă informații valoroase, sunt necesare studii suplimentare solide pentru a explora pe deplin beneficiile potențiale ale ambroxolului.

Rezultatele și perspectivele raportate de pacienți au demonstrat povara tusei asupra vieții lor de zi cu zi și importanța găsirii unor tratamente eficiente. Ambroxol, bine-cunoscut în automedicația pentru tusea acută și subacută, se adresează nevoilor pacienților prin scurtarea duratei tusei, reducerea severității tusei, scăderea producției de mucus, îmbunătățirea calității somnului și restabilirea capacității de muncă și de a îndeplini sarcinile zilnice.

^{Conflict de interese: H. Graeter, L. Jagwanth, A. Tardy sunt angajați ai companiei Sanofi.}

^{Dezvăluire: scriere și publicație medicală finanțată de Sanofi.}

^{Poděkování: Poděkování patří Beatrice Bois de Fer (vedoucí lékařské statistiky, Sanofi, Neuilly-sur-Seine, Francie) za její příspěvek ke statistické analýze nepublikovaných údajů, Paule Fontanilla, PhD (vedoucí vědecké komunikace, Sanofi, Neuilly-sur-Seine, Francie), za přezkoumání vědeckého obsahu rukopisu a A. P., nezávislému lékařskému autoru, za poskytnutí podpory při psaní lékařských textů.}