Cauzele declanșatoare ale migrenelor în viața modernă
Studiile științifice au condus la tot mai multe dovezi în sprijinul ideii conform căreia stilul modern de viață din țările industrializate influențează incidența și efectele migrenelor [1]. Acest fenomen a fost denumit „migrena secolului 21” (Fig. 1). Dieta nesănătoasă, stresul și postura necorespunzătoare a corpului au fost identificate de mult timp drept factori de risc nu doar în cazul obezității și surmenajului, ci și în cazul migrenelor. Un alt factor declanșator important inclus recent în listă îl reprezintă utilizarea tot mai intensă a tehnologiilor digitale. Pandemia COVID 19 a agravat și mai mult situația: nu doar prin creșterea stresului și tensiunii nervoase, ci și ca urmare a timpului mai mare petrecut de oameni în fața unui ecran, într-o postură necorespunzătoare a corpului, fie pentru participarea la întâlniri de afaceri de la distanță, fie pentru păstrarea contactelor sociale virtuale timp de ore și ore.
Fig. 1. „Migrena secolului 21”: cauze și efecte
Impactul negativ al migrenelor asupra vieții de zi cu zi și numărul ridicat de persoane suferinde
Efectele creșterii recente a incidenței migrenelor - în special în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 49 de ani - sunt numeroase și variate: reducerea concentrării, atenției, motivării și contactelor sociale, în paralel cu creșterea incapacității de a munci, prezenteismului (prezența la locul de muncă în ciuda faptului că persoana respectivă nu se simte bine) și absenteismului (Fig. 1). Chiar dacă există tratamente eficiente, 60% dintre persoanele care suferă de migrene și 80% dintre persoanele care suferă de migrene pe fond de tensiune (TTH) nu au mers niciodată la un medic și apelează la automedicație pentru ușurarea simptomelor. Până acum, se știau puține despre impactul negativ efectiv ce însoțește nivelul durerii resimțite de acest grup de persoane suferinde sau despre metodele lor de tratament autoaplicat. Acest așa-numit fenomen al „migrenei tratate fără intervenția medicului” (NDH) este motivul pentru care nu sunt posibile studii randomizate controlate (RCT) care să vizeze populația NDH, deoarece studiile se referă doar la migrenele diagnosticate în mod profesionist. Prin urmare, sunt necesare date din lumea reală, de exemplu, cele furnizate de aplicații, pentru a afla mai multe despre aceste persoane suferinde din grupul NDH.
Datele din lumea reală provenite de la utilizatorii de aplicații de tratament autoaplicat
Pentru a clarifica această problemă, Goadsby et al. [2] a apelat la un studiu bazat pe o aplicație pentru a colecta date din lumea reală de la 60.474 de persoane din cinci țări. Studiul retrospectiv transversal a analizat datele autoraportate furnizate de aplicația „Migraine Buddy”* a utilizatorilor de smartphone pe parcursul a 25 de luni. Populația respectivă nu a fost selectată sau recrutată, ci li s-a oferit ocazia utilizatorilor existenți ai aplicației de a alege să nu participe la colectarea datelor respective. Datele tuturor utilizatorilor care nu au ales să nu participe la aceasta și care au utilizat aplicația timp de cel puțin 45 de zile în cursul perioadei studiului au fost incluse în analiză. Datele asociate migrenelor sunt prezentate în Fig. 2.
Fig. 2. Datele din lumea reală ale unui studiu bazat pe o aplicație cu privire la frecvența migrenelor și impactul acestora asupra vieții de zi cu zi [2]
Majoritatea persoanelor suferinde au avut migrene sau episoade migrenoase de până la 4 ori pe lună
La nivel transnațional, 57–67% dintre utilizatori au raportat că au avut mai puțin de 2 episoade migrenoase pe lună, în timp ce 29–36% au suferit de migrene de 2 până la 5 ori pe lună (Fig. 2A). Intensitatea medie raportată a durerii pe o scară de la 0 la 10 a fost în jur de 5, fiind ușor mai scăzută în Japonia. Per total, cele mai frecvent menționate cauze declanșatoare au fost durerile cervicale, stresul și somnul insuficient. Circa jumătate dintre subiecți au raportat grețuri și vărsături asociate migrenelor, cu excepția Japoniei, unde s-a înregistrat o valoare de doar 14,5%. 35–64% dintre subiecți au raportat lentoare cu ocazia activităților de zi cu zi desfășurate acasă sau la serviciu, 32–56% au avut dificultăți de concentrare, 7–25% au ratat activități sociale, iar 13–21% au ratat momente petrecute cu familia (Fig. 2B). Cele mai frecvente intervenții nemedicamentoase pentru ușurarea simptomelor au constat în somn, consumarea de apă, petrecerea timpului în interior sau într-o încăpere întunecoasă și consumarea de cafea.
În sinteză, s-a evidențiat ce impact profund au migrenele asupra vieților celor afectați și faptul că generarea de migrene din cauze declanșatoare ce țin de stilul modern de viață, cum ar fi mediile digitale și utilizarea sporită a acestora în timpul pandemiei COVID-19, devine un fenomen tot mai complex.
* Aplicația Migraine Buddy = aplicație smartphone pentru monitorizarea migrenelor disponibilă la adresa https://migrainebuddy.com/
Literatură
- Goadsby PJ, Lantéri-Minet M, Michel MC, Peres M, Shibata M, Straube A, Wijeratne T, Ebel-Bitoun C, Constantin L, Hitier S. 21st century headache: mapping new territory. J Headache Pain 2021;22:19. doi: 10.1186/s10194-021-01233-7.
- Goadsby PJ, Constantin L, Ebel-Bitoun C, Igracki Turudic I, Hitier S, Amand-Bourdon C, Stewart A. Multinational descriptive analysis of the real-world burden of headache using the Migraine Buddy application. Eur J Neurol 2021;28(12):4184-4193. doi: 10.1111/ene.15037.
Conflict de interese: Luminița Constantin, Marion Eberlin și Iva Igracki Turudic sunt angajați ai Sanofi-Aventis. Martin Michel este consultant al Sanofi-Aventis.
Declarații: Redactare de texte medicale și publicare finanțate de Sanofi-Aventis Deutschland GmbH.